Stejarul din Poganu

         STEJARUL DIN POGANU

            De-a lungul Străzii Principale din satul Poganu, localitate cu nume unic în ţară, se înaltă falnic un stejar secular. În luna septembrie 2002 Primăria comunei Verguleasa , în urma demersurilor făcute organelor în drept , a obţinut declararea  acestuia ca monument al naturii şi a instalat lânga el un panou luminos.

Pe drept cuvânt copacul este cea mai mare mândrie a localităţii noastre.

 Ce impresionează la el? În primul rând dimensiunile. Circumferinţa tulpinii la înălţimea de 1,5m depăşeste 5m  ceea ce face ca 3 bărbaţi vârtoşi, cu braţele întinse, abia sa-l cuprindă. Înălţimea coroanei este de aproximativ 30m.

O altă caracteristică o costituie vârsta care a dat naştere  multor discuţii.

Circumferinţa tulpinii fiind ca a stejarilor seculari de la Mânăstirea dintr-un lemn, jud Vălcea care, fiind atestaţi într-un document vechi ca fiind ,,puieţi”în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, ne duce cu gândul că ar avea vârsta de 500 de ani sau apropiată.

Oare care este  vârsta lui reală…300…350…400…500 de ani? Aceasta se va vedea doar atunci când se vor numara inelele anuale din tulpina secţionată transversal. Luând în considerare cele de mai sus şi alte surse, i s-a dat o vârstă oficială de peste 300 de ani. O altă dimensiune foarte importantă o constituie cea istorica. Dacă ar putea să vorbească  despre cele văzute în decursul vieţii sale, ce ne-ar mărturisi? Vârsta şi poziţia lui i-au oferit posibilitatea să fie martorul multor evenimente sociale şi istorice. Cu siguranţă, cele relatate despre toate cele  văzute, ar constitui un voluminos manual de istorie locală.

Ce ar spune despre lupta eroică a eteriştilor împotriva armatei turceşti care a avut loc şi în apropierea lui? Dar despre ,,Mormintele.La Drăgăşani.”?

Oare ce ne-ar relata despre starea sufletească a ţăranilor răsculaţi în 1907 care au trecut pe sub coroana lui, escortaţi de armată în drumul spre locul de execuţie – Valea lui Alb?

Dar despre cele două războaie mondiale ? Să amintim că în apropierea lui a fost un depozit german şi că bombardarea podului de peste Olt a constituit un real pericol pentru existenţa sa. Reale pericole au fost si fenomenele naturale (furtuni si fulgere) care n-au reuşit să-l răpună  deşi i-au afectat serios bogata-i coroană. Ce ar grăi despre munca, obiceiurile si portul localnicilor, despre destăinuirile celor care au poposit la umbra sa, despre declaraţiile îndrăgostiţilor care-şi dădeau întâlnire lângă el pe-nserate, despre doinele pogănenilor ori ,,concertele”zburătoarelor?

            Adesea, călătorii opresc mijloacele de transport, coboară, admiră, comentează, se interesează şi imortalizează măreţia acestui impunător monument. Este de remarcat că acest ,,Copac Memorial”constituie un material didactic autentic şi de el au profitat numeroase cadre didactice din localitate şi din cele care au tranzitat localitatea. La şcoală şi sub coroana acestuia s-au desfăşurat lecţii interesante, interactive şi interdisciplinare care nu vor fi uitate de tinerele vlăstare. Tuturor,de la mic la mare, ne revine nobila îndatorire de a îngriji şi proteja, de a face cunoscut lumii întregi aceast minunat ,,reper temporal şi spaţial” binecuvântat de Dumnezeu pe-acest pământ, ca un interesant punct turistic.

                                                                                                                Învatator  Nicu  Florescu